porţile se închideau devreme
zdrăngănind oase ruginite
clopote ermetice
asfixiau adolescenţa
puneam la cale escapade
puteam să ne rănim în zimţii feroşi
dar merita riscul
dincolo era libertatea
filarmonica pentru culegătorii de nori
restaurante
discoteci pentru alţii
parcuri numai pentru noi
puteam şi să fumăm
doar prosteală la vârsta aceea
dar învăţam să fim
cineva
așa credeam
chicoteam stins când ne îngrămădeam
umeri în obraji în genunchi
urmărind filme deşucheate
sub cheie
şşşşsssttt
parcă auzeam paşi
închipuirea nu dormea nici ea
la un magnetofon răguşit
ascultam un je t'aime
mon amour
tot ce era (de) dragoste
şi atâtea înţepături creşteau din tălpi
până-n sâni buze creieri
îmbujorându-ne
altceva nu conta
apropo
la cutremurul acela mare
am salvat discul de muzică rock
sub saltea
niciodată nu ne-am plâns
de singurătate