Minciuna e ca o moarte
Murim de mii de ori
Înainte să murim cu adevărat
Iată un adevăr
Pe care l-am ascuns atât de bine
Încât l-am uitat
Până în seara asta
Într-una din zile când am întâlnit
O fată din gașca de copii cu care jucam
V-ați ascunselea ea jignea un băiat
Care era șeful găștii
Și eu i-am atras atenția
Că fără el nu ne distrăm
Și ea mi-a dat o palmă peste față
Fără să știe poate că am făcut asta din dragoste
În ziua aceea era prima dată când m-am îndrăgostit
De ea și mi se părea ciudat
Să țin la o fată mai mult decât la prietenul meu
Și atunci dintr-un reflex pe care nu pot
Să mi-l explic i-am dat și eu o palmă
De frică, tocmai părea
Că își dă seama pe loc
Eu într-un gest firesc mă îndrăgostesc
Că am sentimente față de ea
Și ea prin metode femeiești în timp m-a hărțuit
Până am recunoscut că și eu m-am îndrăgostit