cu ochii închiși ascult reclame la tv
„nu mai așteptați! sunați chiar acum
și vă vom trimite un an în plus
iar dacă aveți noroc,
chiar o poezie de celebrul poet gore”

imaginația mea balansează între fantezie și vertij
mă simt ca un prunc pe oliță
așteptînd să apară o minune cu moț
din difuzor mi se recomandă
„sunați, comandați chiar acum!
nici nu știți ce pierdeți!”


însă eu, orb, aleg o carte de pe raft
toate cărțile mele din bibliotecă
au doar pagini albe
numai pagini nescrise
eu le umplu cu litere și semne la întîmplare
lecturile mele devin astfel mai ludice
mai profunde
mai democratice
și mult mai bune decît ale poetului gore
care probabil a murit de ebrietate