Am ajuns prizonierul proprie-mi minți,
Am ajuns să mă mint
Cu ce sunt și ce simt.
Mă alin și mă sting,
Mă închid.
Peste mine tu treci,
Drumul prin, interzis.
În cuvinte mă-neci,
Dar degeaba, că-s reci
Și sunt goale.
Ochii tăi sunt parale,
Mă-ngân, am să zac.
Consumat, m-ai scrumat;
Am pătat ce eram,
Ce credeam, ce simțeam.
Am uitat, am ucis
Cu un pur compromis
Pe poeți, pe sticleți.
În cuvinte mă-ngheți,
Trofeu eu să-ți fiu
De pe când eram viu;
Am rămas doar pustiu.