16C trece prin sat ca un Pac-Man hămesit,

înghite oamenii de prin stații,

îi poartă de-a lungul și de-a latul,

îi urcă îi coboară, îi amestecă bine apoi îi scuipă în oraș

pe te miri unde

 

nimeni nu zâmbește,

cu toții își molfăie gândurile ca pâinea prăjită la micul dejun, 

un bufet suedez provincial, foarte matinal 

și fără suedeze.

naivă cum încă sunt îi surâd dimineții

ceea ce nu știu nu are cum să mă afecteze

și cobor hotărâtă să am o zi bună.

aerul răcoros de martie mă zorește,

mă opresc totuși lângă biserică, 

plină de speranță îmi fac cruce temeinic 

”Doamne-ajută să fie bine!” 

 

ajung devreme la serviciu, deschid geamurile 

și beau în liniște o gură de cafea  

apoi ridic receptorul:

alo?

 

și tăvălugul zilei a pornit:

registru, pontaj, dispoziții, telefon,

scrisori, cafea, ziar, dă-mi, fă-mi, cineva râde,

delegații, mărțișor, dosare cu șină, fără șină,

oare ce să mai fac de mâncare?, audiență, copiator,

email, iar cafea, unde e ?, frig, radio agonia,

alt telefon, scări, plicuri, telefon, 

hai, du-te, scrie, caută, zâmbește, apă,

mărțișor, iar citește, iar semnează, iar trimite, 

iar sună, iar ....

cineva îmi tot răsucește cheița,

de fiecare dată

la maxim

 

cred că azi voi coace plăcinte cu urdă