la porunca zidului
mă închin.
apa
își întoarce spatele
citindu-mi surele
cerul
o pleoapă coborâtă
peste răni.
sângele
o lumină oarbă.
o urmă
lăsată de altă urmă
sunt.
o tăcere
care se respiră
în amfora unei nopți.