Când iubirea
nu-i suficientă
pentru a umple
lacuna din tine,
te zbați ca o larvă
într-un compact cocon
de mătase.
Degeaba tu zbieri
încât glasul îți răgușește,
căci sunetul se-absoarbe
în fibra ce țese armura.

La fel ca răbdarea
și pura credință,
pe care firava larvă
o manifestă,
convinsă că timpul iluzionist
în frumos o preschimbă
și-n cazul tău
acesta e cifrul
de la lacătul
armonioasei trăiri.

Și inerenta înțelepciune
o vei dobândi,
cu încrederea în suflet
că într-adevăr o deții.
Adevărata lumină
este integrată în tine,
deși o fracțiune infimă
este energia Divină.