M-aș ține cu tine
în coaja de nucă.

Ce strigăt de corb
îmi spune să las nuca
corbului flămând?

De ce aș ceda și n-aș lupta
să te las singură,
în jumătate de nucă?

Ce mă face să mă las pierdut
în afara cojii,
în haosul universal, spart?

De ce mă simt abandonat
chiar în strigătul
unei pisici flămânde?