prima întrebare despre tine a fost simplă
te cunoșteam din fotografii
din fotograme ale visului
am alergat spre tine
aruncând bijuteriile obsolete ale tristeții
am început din nou
să respir parfumul continuu al nopții
să mă transform în vară năvalnică
să-mi adun penumbra de granat a dimineții
să fiu eu în oglinzi picurând petale ultramarin
să desenez setea de tine în inele ale luminii.