Cum coboară noaptea-n dans de umbre
Peste certitudini vagi de orișiunde!
În ceasul acesta – tu doar pe tine te ai,
Răscolești în întuneric amintirea unui rai.
Rai ce zace încleștat
În al Nopții greu palat;
Orice gând ai vrea să poți
Din străfundul negrei ierni să-l scoți.
Acestea sunt misterele. Misterele țesute
Printre neaua sufletului.

Cum coboară noaptea-n dans de umbre
Peste certitudini vagi de orișiunde!
Niciun suflet lângă tine,
Noaptea nopții s-o aline.
Dar tu știi ceva – tu ai onoarea
Să răpești în versuri zarea:
Un mister încântător –
Noaptea-i cuget trecător,
Ți-ai găsit totuși menirea:

Misterul tău este însorirea.