|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Călătorie dintr-un ochi aţintit Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 1
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-07-14 | |
În mine mă închid mai tare,
Și simt că nu mai am scăpare. De când tu, tată, ai plecat, Și singură tu m-ai lăsat. Lupt cu greu Să merg 'nainte, Cu durere-n suflet scriu, Că tu nu ești lângă mine, și în suflet mi-e pustiu. Oameni mulți am lângă mine, Dar doar unul mă iubește. Multe lacrimi el mi-a șters Și mereu mă liniștește. Când mă pierd pe drumul meu, El mă cheamă înapoi. Îmi arată că iubirea Trece peste orice ploi. Poate Tu mi l-ai trimis, Pe acest înger scump, Să-mi aline orice rană Când sufletul îmi e frânt. Să-mi aducă liniștire În momentele mai grele Și să-mi fie lângă suflet, Printre lacrimi și durere. Ție, tată, îți mulțumesc Pentru tot ce mi-ai trimis. Ai răspuns la rugăciunea Ce-n tăcere ți-am trimis. Poate Tu mi l-ai trimis Ca lumină pe-al meu drum, Să-mi aducă iar speranță Și să-mi fie sprijin bun. Tată drag, în fiecare zi Dorul tău mă însoțește, Dar iubirea ce ți-o port Niciodată nu se sfârșește. Până-n clipa revederii, Voi păstra iubirea ta, Fiindcă un tată ca tine Nu se va putea uita.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate