|
agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
|
|
| |||||
| Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special Literary Technique | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ A wound that breathes Contact |
Members comments
Views: 11
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-07-25 | [This text should be read in romana] |
Copacii și-au pierdut frunzele, seva —
între noi doi n-a mai rămas decât Dumnezeu... Lumea toată s-a stins. Cu o mână blândă îți șterg orice rău de pe frunte, ca un vis ce trebuia să se termine acum. Nu avem nevoie, de fapt, de nimic. Nici măcar de timp. Acoperișul aleargă. Tot ce era — încă ESTE. Tot ce tăcea — în noi, încă muge. Întunericul n-a existat nicicând — doar Adevăr și Cuvânt. Între noi, atâta dragoste și moarte, atâta apropiere și-alin. Și totuși, mă-nalț. Și totuși, mă înalți. Și acolo, în casa Lui, El este, El poate, El toate le știe și iartă cu cea mai caldă și iertătoare blândețe. Visul meu din totdeauna: tu şi eu — fiecare la locușorul său, de-a dreapta și de-a stânga. Între noi, Dumnezeu aievea. Zvera End, din vol in lucru "Dumnezeu Aievea"
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy