|
agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
|
|
| |||||
| Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special Literary Technique | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ A wound that breathes Contact |
Members comments
Views: 0
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-08-07 | [This text should be read in romana] |
cineva se joacă de-a baba oarba în propria viaţă
în propriul vis, alăptat la sân dintr-o lume cu multe străduţe înguste cineva are multe jucării_opţiuni pe care şi le trece printre degete pentru că visează foarte mult acelaşi vis pentru că ştie cum să-l viseze doar ca să se afle în treabă dar să nu facă nimic să se vadă bine din afară cum ai înşira pe o aţă ceruită minciuni rotunde şi colorate, în vreme de post (din cauza regulilor oamenii nu ştiu să viseze prea bine dar nu-i poţi interzice cuiva să-şi închipuie, obişnuit să zboare ca un fluture, din floare în floare) *** în fiecare zi i-ai râs în faţă de îndrăgosteală, ai râs de faţă cu EL tu, o fiinţă atât de impunătoare (părelnic, doar din afară; pe dinlăuntru imaturitatea doare) şi în repetate rânduri ai râs de celălalt apoi a fost convins că ai nevoie de o doză de vulnerabilitate bună să-ţi croieşti din ea o rochie vaporoasă, o rochie roşie şi ai început să iubeşti fără să vrei trăgând de o linie dintr-un punct, pur şi simplu (cu un creion negru cu mina de grafit, bun de însumat şi altceva, nu doar bani) de parcă ai fi vrut să tragi cu o ciutură toată apa rece dintr-o fântână fermecată ce vreme de secetă, Doamne al meu *** mai apoi sufletul ţi s-a umplut de tăcere şi de uimire ca un balon de culoare roşie, umflat prea mult cu heliu şi nu ai mai putut vorbi pe un ton potrivit şi nu mai puteai vorbi decât cu ochii, aprinşi puţin puţin ieşiţi din orbite din cauza acelui preaplin de tăcere care împinge cum o sarcină la termen setea dintr-o dată setea şi foamea primului sunet sunet din sunet de plin cu gura ta mică deschisă atât de rotund cum primul sărut cu lumea sedusă pe ascuns *** odată am adormit în linişte lângă tine, sau doar mi-am închipuit apoi m-am trezit singur, abandonat în ochiul unui vulcan din zona Buzăului, pentru că te simţeam brusc când alunecam, înspre destin şi simţeam cum îmi curge mir peste creştet din rotula unei lumi fermecate acolo unde totul se măsoară cu inima cuvinte din cel an, chiar până la un kilometru de cuvinte ca şi cum ai fi ştiut să intri când ai vrut tu în viaţa mea fără niciun nume şi doar ca să te joci dar sufletul ţi s-a schimbat, lumea s-a schimbat o simt în gustul apei, o simt în aer am simţit-o în pământ, abia după ce am muşcat abia după ce mi-ai călcat în picioare inima
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy