M-aș așeza pe plâns,
de nu mi-ar da târcoale o întrebare.

Din ce pământ neroditor mă trag
și din ce neam de verde,
dacă mă clatin și mă ofilesc
asemeni ierbii
sub privirea ta?

Și stau pe gânduri și mă satur,
așteptând
din toate părțile
să mă păzească vara.