O stea desprinsă dintr-una mai mare Are grijă de o altă stea,
Pe măsură ce lumina se stinge
Și steaua mică devine mare,
Iar steaua mare dispare.
Se încurcă în cerc, fiecare pe traiectoria ei.

Stelele reflectă sentimente,
Abis al gândurilor nescrise,
Fie căzătoare, nenumărate, ori la locul lor, fixe, rigide.

Poate că în cercul lor găsești o arhivă
Cu imagini transpuse în paralel,
Cu o cheie digitală să o deschidă
Iar secretul genezei să-ți fie, spre final, relevat.