Îmi arde țigara, ca un foc
printre brazii uscați,
îmi arde și filtrul,
sunt beat.

Anarhist ca forța naturii,
cu cearcăne ce lasă-n obraz,
lacrimi săpând pe sub piele.

Devin romantic nomad,
mă lasă și ochii, și gene,
răpus tomnatic,
acum, categoric,
mult prea devreme.

Așa am fost în august o vreme,
dezbrăcat,
de piele,
de vene.