Fior de-omăt se zbenguie în plete,
Copiii cei din noi ne sunt bătrâni
În toamna care vine pe-ndelete
C-un anotimp de iarnă să m-amâni.

Și viețile din gând ne sunt complete
Fiind pe steaua de mormânt stăpâni -
Fior de-omăt se zbenguie în plete,
Copiii cei din noi ne sunt bătrâni.

Prin toate cele de tăceri balete
Ni-i ușa vieții scoasă din țâțâni
Un psalm ateu în mintea ta îngâni
Și fi-va vinu-n iarnă să ne-mbete,
Fior de-omăt se zbenguie în plete.