fetița care va împlini trei ani
m-a rugat într-o noapte
una dintre acelea în care
strivesc amintiri cu cei patru albi buni prieteni
să mă gândesc serios
la rochițele pe care mami i le va cumpăra în neștire
și la florile din jurul leagănului
în care visele închid ochii și se dau huța

nițel peltică
cum îi stă bine unei pijamale roz cu zulufi aurii și zâmbet cât toată grădina
cu ochii verzi luminându-mi angoasele
și mânuța dreaptă atingându-mi sfioasă neliniștile de sub riduri
mi-a cerut blând dar foarte hotărât
ca toate femeile care știu cum trebuie să ceară

nenea urât și supărat
îți promit că am să o rog mult pe mami
ca tot ce va uita despre tine
să învelească mai întâi în câteva frunze uscate de tutun
numai bune de mestecat între dinții tăi galbeni
și-am să mă rog mult și la Doamne-Doamne
să te lase iar să poți vedea cât de frumos e afară
cum râd copiii când sar coarda
și cât de tare încălzește o rază de soare
chiar și pe bătrânii privitori prin trunchiuri de fagi
ai să vezi tu nenea
nu va mai trebui să înghiţi pastile
sau să umbli bolborosind prin praful orașului
și nici să încerci din toate puterile
să înveți cum se urăște

stai tu numai puțin să ajung eu la grădi
și-am să o rog pe doamna
să mă învețe o poezie frumoasă
despre un bunic îndrăgostit lulea
de un fir de iarbă crescut răzleț
pe sânul pârjolit de arșiță al dealului
mângâiat de palmele vântului

și-am să-l rog și pe tati
să țină minte mereu cât de tare îl iubim noi două
să aibă grijă mare de comorile lui fără de pereche
pe care să le iubească în fiecare clipă
dar mai ales atunci când zâmbetele vor să le fugă de acasă
pentru că atunci e cea mai mare nevoie

dar nenea
pentru ca tot ce îți spun acum
să se întâmple
las-o pe mami să uite
apoi să mă nască