era devreme când
tristețea a învelit pe cei care nu au fugit la timp
cei aproape

optimismul e o mâță blândă

când eram mic
cel care descărca navetele pline cu pâini calde mirosea a dureri de spate și a cornuri simple

prea mare azi
caut o firimitură de fericire între felia de pâine unsă cu unt și cea de parizer

încă mi-e foame
dar întâmplările se ascund de mine
ca liliecii în peșteri