La grajdul împărătesc
S-a tocmit o sărmană
Pe un coltuc de pâine
Și-o laviță goală.

Toată ziua trebăluia
Curat, mulgea vaca
Făcea unt și brânză
N-avea odihnă săraca.

Zi după zi muncea
Din zori până noaptea
Pe săptămână mai primea
Câțiva bănuți de teșcherea.

An după an muncea
Sărmana s-a mărit
Fire modestă avea
Frumoasă a devenit.

Fiul de împărat
De ea s-a îndrăgostit
Împăratul a alungat-o
Când a auzit.

Fata a tot rătăcit
Într-o pădure a intrat
O colibă și-a înjghebat
Și acolo s-a aciuat.

Fiul de împărat
La vânătoare a plecat
În pădurea fetei a intrat
Și peste colibă a dat.

Acolo trăiesc și azi,
De nu vrei să mă crezi,
Du-te în pădure
Cu ochii tăi și vezi.