mi-am format credința mai tare ca oțelul,
cu toate rigorile cerului m-am deprins,
continui zilnic să îmi urmez țelul,
viziuni îndrăznețe lansez în necuprins.

forme de iubire neîncetat m-au surprins,
în Paradisul meu cu oameni de bine,
lumini noi în altare sublim s-au aprins,
între epice icoane strălucesc rubine.

apostol al lui Hristos nutresc să devin,
sfintele-i învățături să le răspândesc,
aș vrea să pot preface și apa în vin,
pentru binele lumii cu fervoare trudesc.

prețuiesc viața, darul suprem divin,
răsaduri de speranțe în câmpuri sădesc.