o singură dată am dat mâna, cu o împărăteasă
cât să mă pot vindeca de această orbire
apoi, beat de sine, cum cerșetorul tânăr
am întins pâinea
ceapa galbenă și slănina
pe un maldăr de literatură
dintotdeauna am căutat femeia
femeia care să nu-mi ceară nimic
dar să știe aluneca, lesne
spre inimă și să dezlege spațiului
spațiul dintre ochi, întâmplări din cer
și nici nu mai știu când te-am găsit
cum te-am găsit, atât de tristă
lepădându-mă, de vechile obiceiuri
cum un zeu leneș
dintr-un miracol, sau conținut agonic
mai ales fără de noi
cum lupoaica adormindu-și puii
în culcușul minții tale
****