Bine-ai venit, Octombrie blajin,
Pășește-ncet pe foșnet de covor,
Din frunze arse-n ruginiri și dor,
Sub cerul alb, de mângâiere plin.

S-aduci culori, un blând și cald fior,
Aromă de dovleac și timp retras,
Când pașii tăi, cu leneșul lor pas,
Îmbracă tot în chihlimbar sonor.

Te așteptăm cu ceaiul cald în căni,
Cu pături moi și seri în care stăm,
În fiece poveste ne-ancorăm,
În cuibul drag, pansându-ne din răni.

Schimbă decorul lumii grijuliu,
Dar lasă-ne în inimi caldul foc,
Și-n ochi dansând frunzișul la un loc,
Când vântul le animă-n purpuriu.

Cu brațele deschise te primim,
Că ne aduci magie ca un dar
Și zilele tihnite-n calendar,
Să le așezi în basmul ce-l trăim.

Când totul moare lent și în tăcere,
Tu lasă-ne o caldă mângâiere.