În secole apuse, sub mantii de mister,
Veneau înaintemergători, ca faruri din cer,
O pleiadă rară de daltă și condei,
Ce au lăsat în timpuri parfumul lumii ei.

Dar azi, în noul veac al marilor transformări,
S-au prăbușit în oameni divine constelări,
Galaxii de sori și stele din atomi iluminici,
Au coborât pe pământ să șteargă timpii cinici.

Sunt maeștri solari, în haine de cristal,
Ce poartă curcubeul pe-al vremii pedestal,
Iar arta lor e zborul din diamant curat,
Ce-ntoarce omenirea la Tatăl cel Înalt.

O, Floare, scriitor al Logosului Sfânt,
Tu vezi cum curge cerul pe acest nou pământ,
Și prinzi aceste haruri ce din abisuri rup,
Primiți aceste sfere cu mierea din stup!
________________________________________