La o poruncă, poarta s-a închis,
Iar fericirea a rămas amintire.

Copilul a văzut,
A deschis-o
Și a coborât după noi.

A făcut o mică excursie
Aici, pe pământ,
Nu încetează să ne cheme
Să ne întoarcem.

Căci poarta încă ne așteaptă,
Dar drumul către ea
Se descoperă printr-o cheie.

Toți slujitorii o caută,
O caută neîncetat,
Dar nimeni nu o găsește.

Și totuși, cheia e aproape,
Mai aproape decât bănuiesc:
Este bine ascunsă
În inima copilului.