Și vine o vreme când ziua e an,
Și anul secundă grăbită,
Și birtul din gară e calul troian,
Și halba cu bere-i ciobită,
Și trenuri mai trec doar atunci când nu ești,
Și ești când te-ascunzi între vise,
Și porți își închid către tine povești,
Și nopțile toate-s prescrise,
Și pleacă peronul cu gară cu tot,
Și fuge și calea ferată,
Și nașul e naș la întregul complot,
Și viața nu are erată.