venea cineva străin, dintr-o ţară străină
se auzea un clinchet, nişte monede bătute antic
şi îmi spunea hrăneşte, du-te, cunoaşte oameni
apoi răspunde celor care te privesc în ochi
nu-mi spune că nu, că nu mai vrei să auzi, că te doare
şi lumina ardea, pentru că era cineva la care nu te aşteptai niciodată
atât de şocant şi verbul te silea să nu crezi
să nu crezi în coincidenţe
învaţă să chemi, auzeam, să manifeşti persoana potrivită, care merge pe val
omul cu inima uşoară
omul cu care te poţi întâlni la răsărit
omul cu care poţi găsi un copil pe drum
tu nu eşti programat doar să dai, să dai greş
(give and take, one step at a time)
şi te vedeam în faţa mea, vedeam muntele
tu priveai cum arde lumina, cum o mare teamă de adevăr
şi era o cale întunecată şi erau oameni
oamenii pentru care m-am rugat, în oglindă
e sezonul umed, aşază-te în tăcere
ascultă şi iubeşte, om bun
******