În mine port un tribunal,
Cu gânduri puse la dosar,
Un judecător sentimental
Și-un vinovat fără habar.

Îmi cer dovezi pentru trecut,
Îmi cer răspunsuri pentru mâine,
Dar câte vieți am petrecut
Doar ca să nu mă pierd pe mine?

Și dacă timpul m-a schimbat,
Nu-i vina lui că n-am știut
Că omul care am plecat
Nu-i omul care-am devenit.

Rămân dator cu un răspuns,
Cu adevărul meu deplin,
Căci tot ce-am căutat de-ajuns
A fost să mă cunosc puțin.