Cum bate azi, cum suflă, cum mai urlă...
Ai scrie o cinzeacă despre el,
Dar îți recită clopotul din turlă
Și n-ai nici chef, nici bani, nici portofel.

În cimitire-i mare sărbătoare,
își râd plecații, viii, de sub cruci,
Tu nu mai știi dacă și moartea moare,
Dar nici nu vrei să știi, nici s-o apuci.

La geam îți cântă frunzele și ploaia
Un recviem în fiecare an,
Dacă le-njuri sau nu, le e tot aia,
Cu ele ești, mereu, contemporan.

Pe străzi încă mai circulă senzații,
Din toate speri să tai, să rupi, să muști,
Dar cel mai mult, fără improvizații,
Ai vrea, mortal, și vânt, și timp, să-mpuști.