O piatră pe un mal plin de nisip,
un clopot ce lovește în piept, fizic,
un interior mimic, doar un corp.

Afară soare, înăuntru doar bruiaj,
un spectacol mut fără mesaj,
pe un scenariu de haos.

Piesele se așază singure, chiar dacă dor,
un adaos de amar, un actor solitar,
un zâmbet muritor, de decor.

Toate trec—last words,
rostite
sec.