Îți scriu aceste rânduri fără teamă,
Nu pentru-a te întoarce înapoi,
Ci pentru tot ce inima mai cheamă,
Din anii care-au fost cândva ai noștri doi.

Nu-ți cer să înțelegi ce am simțit,
Nici să regreți deciziile luate,
Dar vreau să știi că tot ce am trăit
A fost real, în ciuda unei nedreptăți purtate.

Azi închei ceea ce n-am încheiat,
Fără reproșuri, fără răzbunare,
Căci uneori e bine să fi plecat,
Chiar dacă despărțirea încă doare.