Cufufund mintea intr-o seara plina de fum persistent de angoasa.
In cada ce zace o oglinda,cu urme adanci;
Severe urme lasate de un trecut.
Un intuneric plin de voci,
Sunt mii si sute,nedeslusite parca.
Incerc cu disperare sa o aud pe a ta...
Se amesteca acum cu imagini pe care nu le vad in minte...
...as vrea sa fiu lasata sa dorm
Dar cum inchid ochii imaginile ma asalteaza.
Ma trezesc pe marginea patului,
Intr-o disperare cumplita intind mana...
Te caut,fac mii de sfortari sa te gasesc.
Vocile staruie...sunt de nepotolit.
Si totusi...ma linistesc...esti aici...iti simt prezenta.
O caldura ce-mi inconjoara ca un fulger creierul,
Si-apoi se scurge peste tot,din adancul inimii
In varful degetelor,densa si arzatoare ca o lava.
Si parca n-ai fi.Te evapori ca o picatura de apa,
Te ridici in sus precum fumul de tigara,
Arzi, dar fara sa lasi cenusa;
Amesteci pe fata mea diferite momente,si parca acum rad
Si parca plang,si favorita...parca-s furioasa...
Inca nu ma pot obisnui cu acest gand.
Am impresia ca esti cu mine oriunde...pretutindeni,
In aceeasi stare alba si stravezie.
As vrea sa te tin de mana cand mergi cu mine pe strada,
Sa ma tii in brate cand simt nevoie nebuna de tine...
Dar pana azi nu intelegeam de ce nu te pot atinge...
!!Si-am inteles ...Ingerii nu pot fii simtiti de cuprindere umana