îmi apăreai ca o subtilă
reîncarnare a plăcerii
cu sânii proaspeți de copilă
coaptă în ochii mlădierii

ne ascundeam în așteptare
fără camelii erai dama
nopțile moi cearșafuri clare
sub pleoape îți sclipea arama

când adormeai într-un târziu
lângă iluzia ta caldă
ca tihna unui cișmigiu
te părăseam albă heraldă

și pe-o saltea de remușcări
în diminețile blindate
încă visai că fără gări
aș fi al tău pe jumătate,