Clădesc cetăți din putrede cuvinte.
Silaba în mortarul gurii slute
Se pierde trudnic în incerte cute
Urzind pe trup nevolnice veșminte.

Măcel de vorbe. Nu pot să ajute
Ca glasu-mi șubred fruntea să-ți aline.
Se năruiesc în cuget și în minte,
Planând spre hău de pe pustii redute.

Talentul meu de-a traversa asceze
Nu e decât o predică în gol,
Căci vreau să urc un gând pe metereze

Dar mă încurc în umbre strânse-n stol.
Urc doar atât cât poate să dureze
Hotarul meu, uitării dând obol.


25 ianuarie 2005