stau la colțul poemului pe coji de nucă
am cuțite în loc de unghii e și asta o vină
acum tot ce ating sfâșii chiar și iubirea până la cotor

ar trebui să marcheze cineva rugurile cu ieșiri de siguranță altfel
aÈ™ putea pune la uscat gesturi lascive pe marginea
fiecărei coaste

încep să sar două câte două treptele lipsă
peronul e înțesat de scări rulante mi-am luat
viză pentru înserări derizorii
astăzi voi fi Isis din privirile amanților dispăruți

odată mă risipeam știam că există zodii din care muști
și devii transparent
era insuportabilă nemișcarea aceea
de-o vreme însă răsucesc profilactic tristeți pe lama cuțitelor
sub unghii
se numără păcatele chiar și iubirea ca o vină
uneori

1 decembrie 2005.