azi am oprit cuvintele mihai la graniță cu tine
erau vameși în halate albe
spălau insomnii una câte una
ca pe niște copii predestinați la încremenire

ți-am lăsat crucea mea în lemn
eu nu am nevoie de vene
sunt singurul somn în care ți-ai adormi durerea
de-ai ști că nu m-aș duce și eu a doua zi

nu pot fi ambasadorul umbrelor
e joi mâine și mă tem
să nu se răstoarne și ultimul meu pământ

mi-e dor de tata mihai tu știi bine
când mă privești picurându-ți lumini violet
ca și cum aș uita pereții de cristal
ai respirației tale

când nu poți adormi mai scrie-ne
despre arhangheli