Motto: It's light enough to let it go
Remember when the scenery started fading
I held you til you learned to walk on air
So don't look down the ground is gone,
there's no one waiting anyway
The Smokey Life is practiced
Everywhere




se-ntâmplă să nu mai întoarcem apele pe cealaltă parte
ne săturăm de mâluri
ce dacă nuferii își alunecă în ele rădăcinile
noi obosim și de fum și de viață

unii trec prin frig înclinând paharul de umbre
alții stau la tăcere cu sine
descoperind linii paralele între inimi și
porți ce sună din lemn iluzii
tu iei doar jocul formelor
între ele nimic

un nimic atât de perfect încât te ascunzi și de tine
să nu te trezești dintr-odată înghițit de secunde
devorat de imposibil
fără să te mai doară că ești

între timp eu despic fire de mine în șapte
singurul număr
care nu mă aduce
la capătul întunericului