Povară


Nu mi te-nmuia-n palmă,
Rază de lună fără cuvinte,
Rămâi nestatornică fată morgană
Cu aripi de înger și zborul cuminte.

Apleacă-ți urechea de fildeș,
Spre mine și taci cu tăcere.
Povară mi-ai fost din născare -
Putină lumină, prea multă durere.

A, și-acum te cunosc,
Te-ai întors în uimire,
Pe fruntea-ntâmplării te hodini,
Și ești și nu ești... rătăcire.