Se-aude in vale lângă râu,
Un glas firav și dulce.
Să fie oare-un spiriduș
Ce primăvar-aduce?

Să fie oare râul lin
Ce murmură in vale?
Să fie oare doar un crin
Ce plânge dup-o floare?

E murmur de izvor firav
Ce plânge și suspină
După un astru luminat
Ce nu ii dă lumină.

Nu-l incălzește și e trist,
Că el e mereu rece,
Iar florile il ocolesc
Și vietățile-l vorbesc.

Dar ce să vadă bietul râu?
Spre el o rază urcă,
De bucurie pare plin
Căci florile-l incurcă...