O ultimă suflare, atingerea din urmă
Astăzi totul prea mult o doare
Și aerul cel dulce parcă dispare
Lăsând singură o stea ce vrea s-apună.

Își simte pleoapele-nchizându-se
Sufletul ar vrea să fugă,
Căci s-a săturat să plângă
Renunță, ascunzându-se…

Privirea-i e acum mai goală
Lacrimi par să-i ude,
Venind de nu mai știe unde,
Obrazul de culoarea-i pală.

Un semn, o mișcare a brațului întins.
Simte atingerea dulce a morții
Ce se ascunde în vălul nopții;
„Adio”, și s-a stins…