agonia
espanol

v3
 

Agonia.Net | Reglas | Mission Contacto | Regístrate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Artículo Comunidades Concurso Ensayo Multimedia Personales Poemas Presa Prosa _QUOTE Guión Especial Técnica literaria

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Textos del mismo autor


Traducciones de este texto
0

 Los comentarios de los miembros


Visualizaciones: 2123 .



Nimic nu te-ar putea durea
poemas [ ]
pour N. Compilation: texte si poezii religioase

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
por [angela furtuna ]

2007-09-30  | [Este texto, tienes que leerlo en romana]    | 





nimic nu te-ar putea durea

pour Nicole

la început, cu o agrafă de os înfiptă în părul sălbatic,
îți petreci degetele printre șuvițele lungi și negre
înnodând în jurul degetului mic un fir de bumbac
și privești tavanul limpede în fapt un cristalin de rezervă
în care nu te vezi decât pe tine ceea ce rămâi după ardere
ceară pentru oasele parfumate și miere pentru stup,
singură în filosofia asta somatică o carne în care te simți
galopul din trupul unui câine de vânătoare
ești plină de somn copil iar în trezire lumină oarbă
plină de idei de săpun și de voci lăuntric angelice
în alternutul alb șifonat de neliniștea nopții
îmbăindu-te într-o muzică rece, prea repede
trecând prin mușchii și pielea ta de mătase
prin venele așchii și unghiile sidefate de ghețar,
cusute cu tulpină roșie îți stau laolaltă genele în umbră
tăinuind priviri de care nu te poți dezice
iar coastele palpită o respirație care nu e a nimănui anume
doar a păunilor condori și a cocoșilor sălbatici
muzică a nervilor ce îți adună coatele pe lângă piept
ca într-o mare spaimă din care fugi cu pași măsurați de
cuvinte înghițite laolaltă cu sfânta cuminecătură,
palmele tale te cuprind așa cum El te apucă încet
ca pe o vioară veche și mângâie lemnul mirosind
a cireș vânăt ești un scâncet în firul de păr al arcușului
firul de păr al părului tău de femeie mirunsă cu lacrimi
părul sălbatic crescut până la genunchii adunați în inel,
pe pernă e noapte și miroase a cer deschis celui ce urcă smerit
ferecând sub pleoape taina zilei de azi a zilei sărace
de ieri și a zilei de mâine când petrecându-ți degetele
printre șuvițele lungi și aspre de lumină
îți desfaci leneș agrafa de os și o apropii de frunte
descriind un semn al crucii prin aerul încins din jurul tău
cu un vârf de foc scrii numele Lui pe osul sărat oglindă
din care te privești cum arzi ca un rug fără ca ceva să te doară și
cum altfel decât în cadența ordinii firești a lucrurilor simple,
nimic nu te-ar putea durea fără să rămâi mereu trează ca acum
un chip în care nu te vezi decât pentru a uita cine ești

le 29 septembre, 2007








.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii La casa de la literatura poezii
poezii
poezii  Busca  Agonia.Net  

La reproducción de cualquier texto que pertenece al portal sin nuestro permiso està estrictamente prohibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Política de publicación et confidencialidad

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!