Pentru Ea , Maria mea


În noapte văd ades , supus
Un vis , și-același trist destin
Și-apoi cu ochii spre apus
Deschid cu ei acest festin .

Văd diminețile , devreme
Un răsărit pe cer , cu Ea
Dar în imagini de poeme ,
Mă tem c-ar fi Maria mea .

Și mai mereu , așa confuz ,
Încerc să le invit la masă
Dar mă confrunt cu-al lor refuz
Cum că-s plecat prea des de-acasă .

Să contrazic , pe cine oare ?
Părerea lor contează , cum
În nici chiar două vieți bizare
N-aș mai trăi viața de-acum .

A fost să fie așa cum spun
Doar ele știu , viața-mi dormea
Și-n ceața norilor ce-apun ,
O vreau pe Ea , Maria mea .

Și ieri și azi și mâine , poate
Să-mi fie noaptea , ziuă rea
Mi le-aș dori în tot și-n toate ,
Pe Ea și pe Maria mea .