Frânturi de clipe
Se isc călăuzitoare,
Între soare și mare.
Bătăi de aripe
Între tâmplele grele
Mă poartă spre stele.
Senin mă înalț,
Cu fulgerele-n picioare
Spre-a cerului splendoare.
Îmi pare
Că mă descopăr pe sine
În raze de Soare.
Dar razele-i haine
Mă-nlănțuie,
În lut și suspine
Și aceleași raze
Pătrund în finit,
Spulberându-l ușor
Transformându-l în mit.
Iar ranile ce dor
Mi le-ncheagă cu vers
Și cu aripi de Univers.
Ah, dac-aș putea
Cu aripi de cer
Să te străpung, mister!
Dar când te prind
Te-ngropi în plumb,
Sau te-arunci în vid.
Pentru tine sunt,
Pentru tine zbor,
Pentru tine mor,
Mă jertfesc pe altar
Mă cobor amar
În chinuri de iad,
Dar tainic jad
Șlefuit de cer,
Pentru tine trăiesc
Pentru tine, mister!