tu șarpe ești în iarba mea de vise
de ce eu cred că-i vînt răcoarea ta
de ce te las în suflet cuibărită
de ce accept mereu otrava ta
habar nu am
sau poate știu prea bine
eu nu pricep
sau înțeleg prea mult
rămîi pe viața mea încolăcită
sîntem prea efemeri pe-acest pămînt