De ce?

De ce să n-am și eu, puțin noroc
În lumea asta plină de păcat
Și parcă timpul stă pe loc,
De noapte legănat

De ce să n-am și eu, în viață rost
Când inocenții falnic risipesc,
Pierdut mă simt, mințit am fost
Și totuși, mai plătesc!

Sau ofilit salcâmi și lilieci
Mi-e dor să simt o clipă-al lor parfum
S-alerg nebun, să uit pe veci
De al iubirii fum.

Să nu am bani, nici dorul omenesc,
Mi-aș face casă în sălbatic loc
În flori de mai să-mi odihnesc
Sfârșitul meu noroc

Și părăsit de toți să mă ascund,
Acolo unde soare n-o mai fi
Să dorm puțin, să uit profund
De noapte și de zi.