luna se lupta cu un nor-caracatiță
o vedeam cum se zbate
să iasă din cerneala aceea de sepia
iar pânza de abur cernit
se transforma rapid într-o herghelie de cai
parcă o răpeau de acolo
voiau s-o calce in picioare
s-o siluească
am vrut să rămân cu ea până iese din nori
dar mi-a făcut galeșă cu mâna să plec

mă gândeam
ce salvare pentru psihicul omenesc
că apa e incoloră iar zăpada albă

acum
plouă torențial
dincolo de dealuri se înalță valuri
în zori
ceața se va așterne ca într-o stampă japoneză