Ești peste tot în vise și pe stradă,
De ne atins prin spațiu și prin timp,
Iubita mea, căzută din Olimp,
Cu ochi strălucitori, zâmbind prin zadă.

Ca'ntr-o arșiță, pururea nestinsă
Mi-apari morgană'n viață și în vis,
Am ochii arși și sufletul mi-e lis
Și inima se zbate parcă'nvinsă.

Te văd pe cer, pe ziduri și în floarea
Ce se-ofilește'n glastra unicat,
Mi-apari și'n golul înspre care cat
Când rătăcesc, pierzând din ochi cărarea.

De-atâta dor s'o'nfiripa o vrajă
Să te'ntrupeze toată chiar aici
Și inima cârpită cu arnici
S-o odihni trăgându-se în coajă.