Nu mai am nevoie de tine.
Mai rănit atât de mult
Încât, căzut din iubire,
M-am obișnuit să-mi tai,din spinare,aripi de înger.
Gol și bolnav, rup din mine,
Fiecare fărâmă de soare care m-atinge.
Mi-e frică
Să nu cadă pe inimă
promisiuni de lumină,
Căci,exact acestea , ar putea să ma doară.
Răzbun clipe trecute.
Mă răzbun doar pe mine.
Pierdut,
Prin minte imi caut pașii
În tăcere,
Si-n clipe în care
Sunt din ce în ce
Mai puțin eu în mine,
Iar golul atât de prezent.
O lacrimă de înger l-ar umple...
Sau Doamne!
Iubirea?