O lacrimă amară pe-obraz ni s-a prelins,
Cu-a ta tăcere astăzi, în suflet ne-ai atins.
O tristă șoaptă ieri, a înghețat pământul,
Cu ochii tot mai stinși îți căutai mormântul.

Stropi de durere, chin, frunze veștejite,
Căzut-au astăzi pe pământ, nestingherite.
Văpaia focului s-a stins dintr-o suflare
Și-n locul tău acum, aprins-am lumânare.

De multe ori greșit-am în fața ta, și-aș vrea
Iertare-acum să cer, iertare de-aș avea...
Să-asculți aceste vorbe, e prea târziu de-acum,
Rămasa-ți amintirea la margine de drum...