răsare cârja altei lumi
fracturi de nori privesc prin ocheanul întors
îmi plac diminețile mici cum deodată
năvălesc îți scot ochii cu soarele
și dacă în prezența corpurilor
cea mai scurtă distanță a luminii e o linie curbă
bătăile inimii mele-s patine
pe care credința mai umblă
și corpul meu de-ar fi lentilă de gheață
topindu-mă
mi-ar mai rămâne razele de diferite calibre
și cum ursul brun a devenit alb
m-aș polariza din neștiute motive
și-aș trăi cu arma la ochi



jos ghearele!